Secretul orbitei planetelor gazoase

 Dupa calcule îndelungate s-a ajuns la concluzia ca planetele gazoase au o orbita preferata, nu ca ele ar alege acea orbita insa stelele in formare care au radiatii foarte puternice sau le imping mai departe de acestea daca nu au masa foarte mare sau le lasa fara straturile de gaze. Asadar se explica de ce planetele care se afla in apropierea stelelor sunt formate din mase solide, gigantele gazoase se afla la distante apreciabile de steaua centrala.

Materia neagra, teoria care nu tine

   Materia neagra ar compune 83 % din univers, este cea care impinge galaxiile mai departe unele de altele, dar este si materia care le tine impreuna. Conform teroriei, materia neagra ar trebui sa stea lipita de galaxii in timpul coliziunilor insa din observatiile telescopului Hubble asupra ciocnirii acestora in roiul de galaxii Abell 520 reiese ca aceasta se aduna pentru a face un nucleu. Problema materiei negre este ca exista doar in teorie si ne ajuta sa umplem golul care lipseste din ecuatiile universului insa nimeni nu a vazut-o ci doar o intuieste. In aceasta imagine, concluziile provin din felul in care lumina galaxiilor este distorsionata pana la Pamant, insa pe parcursul a 2.4 miliarde ani, multe lucruri au putu interveni in calea acesteia.

Crearea stelelor in Nebuloasa Orion

  Aceasta imagine este rezultatul interpunerii mai multor imagini luate in paralel de telescoapele Herschel si Spitzer. Ceea ce vedem sunt stelele in primii ani de formare inconjurate de nori de gaz si praf. Astronomii au masurat luminozitatea acestora si nu mare le-a fost mirarea sa vada diferente de pana la 20% de la saptamanala alta, lucru neobisnuit pentru o stea.

Eta Carinae, o stea intre viata si moarte

   Aceasta imagine capturata de telescopul Hubble reprezinta steaua Eta Carinae, steaua cea mai luminoasa din galaxia noastra. Ca ordin de marime aceasta radiaza de 5 milioane de ori mai multa energie decat Soarele, se afla la o distanta de 7 500 ani lumina, este de 100-150 ori mai mare decat Soarele, are o stea mai mica in apropiere si in anii 1840 a suferit o explozie masiva care a aruncat materie egala cu masa Soarelui multiplicata cu 10. Aceasta explozie gigantica ar fi distrus alte stele insa aceasta a supravietuit, a ramas instabila si ar putea deveni supernova in orice moment. Norii masivi de gaze si materie sunt cunoscuti sub denumirea de Homunculus Nebula. Acestia au forma a doi bulbi si arata ca explozia stelei nu a fost uniforma din motive necunoscute. In momentul exploziei steaua a devenit cel mai luminos corp ceresc dupa Soare.
   Se asteapta ca in curand sa se transforme in supernova ceea ce ne va oferi un spectacol extraordinar pe cerul nostru, lucru care poate s-a si intamplat, avand in vedere ca luminii ii ia totusi 7 500 ani sa ajunga la noi.

Planete singuratice

  Conform unor studii și calcule rezulta  un amețitor număr, pentru fiecare stea din galaxie ar exista aproximativ 100 000 planete singuratice, și aici ne referim la planete care nu orbitează in jurul stelelor ci calatoresc prin galaxii. Pana acum se credea ca ar fi cam 2 planete de acest tip pentru fiecare stea insa numarul este semnificativ mai mare. Avand in vedere ca numarul stelelor din galaxia noastra este de 200-400 miliarde, va las pe voi sa faceti calculele.
   Ceea ce mai sugereaza studiul ar fi ca aproximativ 3-6 % din stele ar gazdui si planete care au fost singuratice si in timp au fost capturate de forta gravitationala a acestora. Caracteristica acestora ar fi distanta foarte mare la care se afla de stea si orbita eliptica.

Vanturi cu viteze de 20 milioane MPH

 Nu va faceti griji, nu sunt pe planeta noastra, ele sunt produse de o gaura neagra care arunca gaze stelare cu viteza a 3% din cea a luminii. Interesant este ca aceasta gaura neagra de dimensiuni normale, pe numele de IGR J17091-3624, arunca gazele cu aceeasi viteza ca si gaurile negre super masive.

Ciocnire galactica de proportii

     Roiul de galaxii Pandora este unul din cele mai interesante de acest gen din univers. Cand cercetatorii au indreptat nu mai putin de patru telescoape in directia acestuia si la o analiza mai atenta s-a descoperit ca ar fi rezultatul unei coliziuni a nu mai putin de patru roiuri de galaxii si care a durat 350 milioane de ani. In urma masuratorilor a reiesit ca roiul este format de trei tipuri de materie: materia vizibila care constituie galaxiile 5%, gazul observabil cu raioanele x 20%, si materia neagra in proportie de 75%. Aceasta din urma ar fi rezultat in urma ciocnirii dintre galaxii.

Descoperirea primului asteroid troian al Pamantului

Echipa satelitului WISE (Wide-Field Infrared Survey) de la NASA a descoperit asteroidul 2010-TK7 avand 300 m diametru si este predecesorul Terei pe orbita in jurul Soarelui. Asemenea asteroizi troieni mai poseda Neptun, Jupiter si Marte. Vestea buna este ca acesta se afla in echilibru intre campul gravitational al Pamantului si cel al soarelui si nu ar trebui sa se apropie de Tera la mai putin de 20 milioane de km.

20 miliarde ture pe secunda

 Da, ati citit bine, aceasta este viteza de rotatie a prafului stelar. Acesta este asa de fin, compus cam din 100 de atomi, ca o particula de lumina sau un atom venind in mare viteza au fost de ajuns pentru a le imprima aceasta viteza, 20 Gigahertz.

Ceva nu merge rotund in galaxie

Din observatiile facute de catre Arnaud Siebert si Benoit Famaey de la observatorul astronomic din Strasbourg, a reiesit ca fiecare stea analizata in raza a 6000 ani lumina in jurul soarelui are propria traiectorie si se indeparteaza de centrul galaxiei. In vecinatatea Soarelui nostru aceasta viteza fiind estimata si pana la 10 km/s. Vinovatii pentru acesta dezordine ar fi bariera centrala a galaxiei si spiralele acesteia care se pare ca propaga unde de densitate. Aceste observatii au fost facute prin telescopul Schmidt de la observatorul Siding Spring din Australia.

Ne apropiem de Jupiter

   Ei bine vorba vine, însă vom fi mai aproape de Uranus și Jupiter decât nu am fost niciodată, și asta nu peste 500 de ani ci va fi chiar marți dimineața anunță NASA. Cel mai strălucitor astru va fi în următoarele zile Jupiter, desigur după Lună. Ne vom reîntâlni cu aceasta distanta abia în 2022. Dacă nu știți care este care, Jupiter este planeta pătată și mare din stânga iar Neptun cea albastra și medie tot din stânga.

Un nou sistem planetar a fost găsit

    Acesta se află la 130 ani lumină  și  se numește HD 10180. Descoperirea s-a făcut cu observatorul ESA din stațiunea La Silla din Chile. Aceasta a fost posibilă datorită  aplicației HARPS care nu face altceva decat de a măsura influenta gravitațională a planetelor asupra stelelor în jurul cărora orbitează. Din datele analizate de echipa compusă din Christophe Lovis, Damien Ségransan, Michel Mayor, Didier Queloz, Stéphane Udry, Francesco Pepe, Willy Benz, François Bouchy reiese o serie de 5 planete care au de la 13 ori masa Pământului  pentru cea mai mici pana la 25 ori masa Pământului pentru cea mai mare.  Ar mai fi încă 2 semnale mai slabe dar echipa refuza sa dea un verdict definit.
   Până în momentul de fată au fost descoperite 490 de exoplanete, și asta în 15 ani de observații. Cu cât instrumentele avansează cu atât descoperirile sunt mai precise și reușim să găsim și sistemele complete, până acum putin timp fiind posibil doar pentru planetele gigant.