Secretul orbitei planetelor gazoase

 Dupa calcule îndelungate s-a ajuns la concluzia ca planetele gazoase au o orbita preferata, nu ca ele ar alege acea orbita insa stelele in formare care au radiatii foarte puternice sau le imping mai departe de acestea daca nu au masa foarte mare sau le lasa fara straturile de gaze. Asadar se explica de ce planetele care se afla in apropierea stelelor sunt formate din mase solide, gigantele gazoase se afla la distante apreciabile de steaua centrala.

Materia neagra, teoria care nu tine

   Materia neagra ar compune 83 % din univers, este cea care impinge galaxiile mai departe unele de altele, dar este si materia care le tine impreuna. Conform teroriei, materia neagra ar trebui sa stea lipita de galaxii in timpul coliziunilor insa din observatiile telescopului Hubble asupra ciocnirii acestora in roiul de galaxii Abell 520 reiese ca aceasta se aduna pentru a face un nucleu. Problema materiei negre este ca exista doar in teorie si ne ajuta sa umplem golul care lipseste din ecuatiile universului insa nimeni nu a vazut-o ci doar o intuieste. In aceasta imagine, concluziile provin din felul in care lumina galaxiilor este distorsionata pana la Pamant, insa pe parcursul a 2.4 miliarde ani, multe lucruri au putu interveni in calea acesteia.

Eta Carinae, o stea intre viata si moarte

   Aceasta imagine capturata de telescopul Hubble reprezinta steaua Eta Carinae, steaua cea mai luminoasa din galaxia noastra. Ca ordin de marime aceasta radiaza de 5 milioane de ori mai multa energie decat Soarele, se afla la o distanta de 7 500 ani lumina, este de 100-150 ori mai mare decat Soarele, are o stea mai mica in apropiere si in anii 1840 a suferit o explozie masiva care a aruncat materie egala cu masa Soarelui multiplicata cu 10. Aceasta explozie gigantica ar fi distrus alte stele insa aceasta a supravietuit, a ramas instabila si ar putea deveni supernova in orice moment. Norii masivi de gaze si materie sunt cunoscuti sub denumirea de Homunculus Nebula. Acestia au forma a doi bulbi si arata ca explozia stelei nu a fost uniforma din motive necunoscute. In momentul exploziei steaua a devenit cel mai luminos corp ceresc dupa Soare.
   Se asteapta ca in curand sa se transforme in supernova ceea ce ne va oferi un spectacol extraordinar pe cerul nostru, lucru care poate s-a si intamplat, avand in vedere ca luminii ii ia totusi 7 500 ani sa ajunga la noi.

Planete singuratice

  Conform unor studii și calcule rezulta  un amețitor număr, pentru fiecare stea din galaxie ar exista aproximativ 100 000 planete singuratice, și aici ne referim la planete care nu orbitează in jurul stelelor ci calatoresc prin galaxii. Pana acum se credea ca ar fi cam 2 planete de acest tip pentru fiecare stea insa numarul este semnificativ mai mare. Avand in vedere ca numarul stelelor din galaxia noastra este de 200-400 miliarde, va las pe voi sa faceti calculele.
   Ceea ce mai sugereaza studiul ar fi ca aproximativ 3-6 % din stele ar gazdui si planete care au fost singuratice si in timp au fost capturate de forta gravitationala a acestora. Caracteristica acestora ar fi distanta foarte mare la care se afla de stea si orbita eliptica.

Vanturi cu viteze de 20 milioane MPH

 Nu va faceti griji, nu sunt pe planeta noastra, ele sunt produse de o gaura neagra care arunca gaze stelare cu viteza a 3% din cea a luminii. Interesant este ca aceasta gaura neagra de dimensiuni normale, pe numele de IGR J17091-3624, arunca gazele cu aceeasi viteza ca si gaurile negre super masive.

Primele găuri negre în Univers

 Primele indicii de gauri negre aflate in centrul galaxiilor deja la 700-800 milioane de ani dupa Big-
bang au inceput sa apara. De aici concluzia ca galaxiile se formeaza si cresc impreuna cu gaurile negre. Aceasta descoperire confirma datele care corespund universului mai apropiat si acela ca toate galaxiile au in centrul acestora o gaura neagra.

Neutrino care se transforma

    Pentru prima oara, fizicienii Japonezi care lucreaza la experimentul T2K au anuntat ca au descoperit ceea ce pare a fi o transformare a acestora din neutrino miuonic in neutrino electronic. Pentru a face aceste observatii, japonezii se folosesc de un bazin cilindric de apa care are un diametru de 40 m si o inaltine de 40 m si care se afla la o adancime de 1000 m sub pamant.

Cel mai vechi cimitir - 16 500 ani

O echipa internationala de antropologi au descoperit in nordul Iordaniei 11 corpuri insotite de cadavre in ceea ce ar putea fi unul dintre primele cimitire ale civilizatiei noastre. Unul dintre corpuri era ingropat cu un craniu de vulpe ce arata legatura puternica a acestuia cu animalul care nu se poate precizie spune daca era domesticat.

Foamea ar veni mancand amar

O echipa de cercetatori belgi de la universitatea catolica din Louvain a ajuns la concluzia ca activarea receptorilor gustului amar ar declansa hormonul apetitului. Romanii aveau un astefel de obicei, beau vin cu infuzii de ierburi amare inainte de mese.

Aproape de zero absolut sticla ar redeveni lichida

Aceasta teorie da peste cap teoriile comportamentului solidelor. Cercetatori americani si israelieni, au ajusn la concluzia ca sticla ar deveni lichida si cand aceasta s-ar incalzi dar si cand ar ajunge la temperatura de zero absolut sau -273.15 grade Celsius.

20 miliarde ture pe secunda

 Da, ati citit bine, aceasta este viteza de rotatie a prafului stelar. Acesta este asa de fin, compus cam din 100 de atomi, ca o particula de lumina sau un atom venind in mare viteza au fost de ajuns pentru a le imprima aceasta viteza, 20 Gigahertz.

Materia neagra, mai greu de gasit decat se credea

Conform rezultatelor anuntate online pe 13 aprilie de catre cercetatorii responsabili cu proiectul XENON 100, cautarea materiei negre, care ar fi responsabila de 80% din masa universului nu a vrut sa se arate in cele 100 de zile care au trecut de la inceputul studiului. Acestia asteapta ca macar o particula de materie neagra sa patrunda prin 1 400 metri de roca si sa izbeasca un nucleu de xenon din cele 161 de kilograme racite si depozitate in bazinul colector, ce ar duce la o emisie luminoasa. Totusi conform cercetatorilor, negasirea materiei negre in acest experiment nu inseamna ca aceasta nu exista si trebuie continuat.

Particule care zboara ca un stol de pasari

  Zilele acestea, cercetătorii de la CERN au lăsat deoparte căutările bozonului Higgs, materiei negre sau altor probleme care nu își găsesc încă răspunsuri. Aceștia se concentrează îndeosebi pe o problema apărută în recentele ciocniri intre protoni și anume felul în care particulele rezultate se deplasează. După mai multe experimente cercetătorii au realizat ca acestea au o deplasare asemanatoare unui stol de pasari.

Cata informatie exista in lume?

"Trăim într-o lume în care economiile, libertatea politică și dezvoltarea culturală se bazează tot mai mult pe capacitățile noastre tehnologice," a spus autorul principal Martin Hilbert a USC Annenberg School for Communication & Jurnalism. “Aceasta este prima serie de studiu pentru a cuantifica capacitatea omenirii de a gestiona informatii.”

Pregatiti-va pentru cateva numere mari: 

- Privind la ambele memorie digitală şi dispozitive analogice, cercetătorii au calculat ca omenirea este capabila de a stoca cel puțin 295 exabytes de informații. (Da, asta e un număr cu 20 zerouri în ea.)

- Punand in alta lumina aceste cifre, o stea fiind un "bit" de informatie, fiecare ar detine cam o galaxie de informații, sau 315 ori numărul de boabe de nisip din lume, dar tot ar fi mai puțin de unu la sută din informaţia stocată în toate moleculele de ADN dintr-o singura persoana.

- Incepand cu 2002, capacitatea de stocare digitală a depășit cea analoagă, în 2007 informaţiile stocate în mediul digital atingand 94 la suta.

- In 2007 s-au trimit 1.9 zettabytes de informație în lume, echivalând cu citirea în fiecare zi a 174 de ziare de către fiecare persoana de pe mapamond. 

- Din 1986 până în 2007, perioada de timp examinate în studiu, capacitatea de calcul la nivel mondial a crescut cu 58 de procente pe an, de zece ori mai repede decât PIB-ul Statelor Unite 

New Hubble photos show auroras – flares of ultraviolet light – streaming from the planet Jupiter

NASA's Chandra X-ray Observatory has captured the largest data set yet of Jupiter's colorful lights called aurora, yielding a pretty picture that could help solve some mysteries about the phenomenon.

Giant ring of black holes in Arp 147

    Arp 147 contains a spiral galaxy (right) that collided with an elliptical galaxy (left), triggering a wave of star formation. Many of these newly-born massive stars raced through their lives and ended with supernova explosions, some as black holes. A ring of these black holes can be seen in the Chandra data (pink) around the spiral galaxy. Chandra X-ray Observatory

New View of Family Life in the North American Nebula

   Stars at all stages of development, from dusty little tots to young adults, are on display in a new image from NASA's Spitzer Space Telescope.

Cea mai indepartata galaxie observata

     Aceasta se afla pe o imagine realizata de telescopul Hubble in 2004 si care a avut nevoie de 270 ore pentru a o realiza. Insa abia acum s-a incercat masurarea vechimii si distantei. Rezultatul fiind pe masura: 13.1 miliarde de ani lumina distanta, sau 600 000 milioane ani dupa faimosul Big-Bang.

Gliese 851g, cel mai probabil o planeta locuita

   După 11 ani de scrutări cu observatorul W.M. Keck din Hawaii s-a găsit cea mai probabil-locuită planetă din apropriere noastră. Aceasta se afla în zona Goldilocks, zona unde planetele pot avea apa lichida, râuri, oceane. Masa planetei indica o compoziție stâncoasa, lucru ce ii permite sa retina atmosfera. Planeta se afla în jurul piticei roșii Gliese 581, stea care la rândul ei se afla în constelația Balanței la aprox 20 de ani-lumina de Pământ.

Omul de Neanderthal, nici inferior, nici superior Homo Sapians

  Se pare ca Omul de Neanderhtal nu se deosebea de Homo Sapians decât prin mărime, celelalte calități fiind comune, cum ar fi comunicarea sau tehnicile de vânătoare. Pana acum prezentat ca o ruda apropiata a maimuței, Marylène Patou-Mathis, specialist în paleontologie umana, susține ca aceștia aveau o cultura aparte, de la ustensile de vânătoare pana la rituri funerare. De asemenea știm ca de la 1% la 4% din ADN-ul Homo Sapiens modern provine de la Omule de Neanderthal.