Secretul orbitei planetelor gazoase

 Dupa calcule îndelungate s-a ajuns la concluzia ca planetele gazoase au o orbita preferata, nu ca ele ar alege acea orbita insa stelele in formare care au radiatii foarte puternice sau le imping mai departe de acestea daca nu au masa foarte mare sau le lasa fara straturile de gaze. Asadar se explica de ce planetele care se afla in apropierea stelelor sunt formate din mase solide, gigantele gazoase se afla la distante apreciabile de steaua centrala.

Eta Carinae, o stea intre viata si moarte

   Aceasta imagine capturata de telescopul Hubble reprezinta steaua Eta Carinae, steaua cea mai luminoasa din galaxia noastra. Ca ordin de marime aceasta radiaza de 5 milioane de ori mai multa energie decat Soarele, se afla la o distanta de 7 500 ani lumina, este de 100-150 ori mai mare decat Soarele, are o stea mai mica in apropiere si in anii 1840 a suferit o explozie masiva care a aruncat materie egala cu masa Soarelui multiplicata cu 10. Aceasta explozie gigantica ar fi distrus alte stele insa aceasta a supravietuit, a ramas instabila si ar putea deveni supernova in orice moment. Norii masivi de gaze si materie sunt cunoscuti sub denumirea de Homunculus Nebula. Acestia au forma a doi bulbi si arata ca explozia stelei nu a fost uniforma din motive necunoscute. In momentul exploziei steaua a devenit cel mai luminos corp ceresc dupa Soare.
   Se asteapta ca in curand sa se transforme in supernova ceea ce ne va oferi un spectacol extraordinar pe cerul nostru, lucru care poate s-a si intamplat, avand in vedere ca luminii ii ia totusi 7 500 ani sa ajunga la noi.

Vanturi cu viteze de 20 milioane MPH

 Nu va faceti griji, nu sunt pe planeta noastra, ele sunt produse de o gaura neagra care arunca gaze stelare cu viteza a 3% din cea a luminii. Interesant este ca aceasta gaura neagra de dimensiuni normale, pe numele de IGR J17091-3624, arunca gazele cu aceeasi viteza ca si gaurile negre super masive.

Ciocnire galactica de proportii

     Roiul de galaxii Pandora este unul din cele mai interesante de acest gen din univers. Cand cercetatorii au indreptat nu mai putin de patru telescoape in directia acestuia si la o analiza mai atenta s-a descoperit ca ar fi rezultatul unei coliziuni a nu mai putin de patru roiuri de galaxii si care a durat 350 milioane de ani. In urma masuratorilor a reiesit ca roiul este format de trei tipuri de materie: materia vizibila care constituie galaxiile 5%, gazul observabil cu raioanele x 20%, si materia neagra in proportie de 75%. Aceasta din urma ar fi rezultat in urma ciocnirii dintre galaxii.

O noua planeta in systemul solar?

   S-ar parea ca da, insa vom afla abia in aprilie  cand cercetatorii John Matese si Daniel Whitmirevor analiza prima transa de date adunate de catre telescopul Wise care apartine de NASA. Se pare ca planeta ar avea de 4 ori masa lui Jupiter, este la o distanta mai mare de soare de 15 000 ori decat Pamantul si de 375 decat Pluto. Aceata planeta ar fi una gazoasa si ar avea se pare o temperatura de -73 grade celsius.

Legile fizicii ar putea varia prin univers

O echipa de astrofizicieni cu sediul in Australia si Anglia a descoperit dovezi că legile fizicii sunt diferite în diferite părţi ale universului. Echipa - de la Universitatea din New South Wales, Universitatea Swinburne de Tehnologie si Universitatea din Cambridge - a prezentat un raport despre descoperire în revista Physical Review Letters. O versiune preliminară a lucrării este în prezent în curs de evaluare colegială.
Raportul descrie modul în care una dintre constantele fundamentale ale naturii nu pare a fi constantă, după toate. În schimb, acest "număr magic" cunoscut sub numele de - "alpha" - pare să varieze în tot universul.
"După măsurarea alfa în aproximativ 300 de galaxii îndepărtate, o constanta a apărut: acest număr magic, care ne spune puterea de electromagnetism, nu este aceeaşi peste tot aşa cum este aici pe Pământ, şi pare să varieze în mod continuu de-a lungul unei axe prin univers , "Profesorul John Webb, de la Universitatea din New South Wales a spus.
"Este una dintre cele mai mari întrebări ale stiintei moderne - sunt legile fizicii, aceeaşi peste tot în univers şi în întreaga sa istorie? Suntem hotărâţi să răspundem la această întrebare într-un fel sau altul."